Victime colaterale ale istoriei Europei

Intr-o lume in care mame isi abandoneaza ori isi ucid plozii nou-nascuti sau guvernantii isi vand propria tara, nimic nu pare a mai fi de mirare, atunci cand vedem cum sunt asasinate cu sange rece mari realizari, edificii, industrii, sisteme nationale si asa mai departe (oameni, cu alte cuvinte!), care nu inglobeaza doar miliarde de euro, ci chiar sperantele intr-un viitor mai bun al miliardelor de muritori ai planetei.

In acest halucinant spatiu al sinuciderii spontane, se pot regasi si localitatile – unele dintre ele orase cu potentiala aspiratie, in alte vremuri, la rang de metropola – devenite asa-numite orase-fantoma. Pe cine putem acuza pentru asemenea genocide planetare? Desigur, pe „vinovatul de serviciu”: impersonala Istorie. Poate nu va vine sa credeti, dar sunt mii si mii de asemenea asezari pe mapamond, care numai in ultima suta de ani au devenit ruina, din nenumarate motive.

Pripiat (Ucraina). Situat la numai 3 kilometri de locul tragediei de la Cernobal, acest oras care a murit, practic, in 1986, e una dintre cele mai faimoase „fantome” contemporane. Locuinte cu peretii ruinati din care cresc haotic buruieni si arbusti, strazi pe care zac epave ruginite de masini, hale industriale pline de fiare vechi sau locuri de joaca schilodite si sinistre ca niste cimitire: cam asa arata azi un centru urban prosper pana acum trei decenii si care gazduia peste 50.000 de rezidenti. In prezent, aproape miraculos, el pare sa fie „resuscitat” intr-un mod uluitor si paradoxal: numeroase specii de animale – de la mamifere erbivore si carnivore pana la reptile si insecte – si de plante par sa fi gasit in zona interzisa un adevarat elixir al vietii!

Belchite (Spania) se afla in provincia Saragossa si a fost distrus in intregime in urma unei batalii dintre nationalisti si republicani, in 1937. In apropiere a fost ridicata o noua asezare, insa scheletul hidos al celei cazute victima a rafuielilor sangeroase dintre oameni sunt mistuite pe-ndelete de timp. Osatura bisericii domina ruinele muscate de gloantele care au facut numeroase victime nevinovate – totul, ca un neoficial memorial al razboiului civil, aducere aminte nu doar ca totul trece pe acest pamant, ci si ca, din vremuri vechi, omenirea s-a transformat singura in propriul ei calau.

Mystra (Grecia). Parca infipte in inima muntilor Peloponesului, vestigiile orasului bizantin se caracterizeaza mai degraba prin poezie, invitand la visare si la reflectie asupra fragilitatii civilizatiilor umane. Ruinele bisericilor cu superbele lor fresce, bibliotecile, fortaretele si palatele acestei cetati fortificate constituie o marturie unica despre bogatia spirituala a Imperiului Bizantin ajuns la apogeul dezvoltarii sale. Declinul Mystrei a intervenit in veacul al XIX-lea, inainte ca orasul sa fie abandonat.

Craco (Italia). „Sa nu va claditi casa pe pamant nesigur!”, aceasta ar fi morala istoriei orasului medieval din sudul Peninsulei Italice. Ridicat pe unul dintre dealurile Basilicatei, dupa crearea unei identitati de sute de ani a cunoscut o moarte dramatica in anii 1960. Razboiul si exodul rural deja impinsesera o parte din populatie in afara asezarii, pentru ca pustiirea sa sa fie desavarsita de cutremure, infiltratii de apa si alunecari de teren. Pentru cine il viziteaza, vechiul oras, cu vestigii de palate si biserici inca in picioare, pare o santinela solitara ce scruteaza orizontul, in asteptarea inamicului care intarzie sa vina. Tulburatorul film „Patimile lui Christos” (2004) a fost turnat in buna parte printre ruinele din Craco.

Articol trimis prin WhatsApp la numărul 0736.044.055 de Andreea IUGA

Încă de la infiinţarea postului de radio goFM am ales să prezentăm informaţii pozitive fără A VĂ AFECTA EMOŢIONAL – pentru că credem că este posibilă o lume mai bună. Încercăm să armonizăm informaţiile pe care le citeşti încă de la primele ore ale dimineţii şi îţi oferim sunetul go 24/24 cu muzică aleasă pe sprânceană. Pentru a putea face acest lucru, depindem de sprijinul cititorilor şi ascultatorilor noștri. Pentru că un jurnalism bun este scump și nu este disponibil gratuit.

Ideea noastră: spre deosebire de multe alte publicaţii mass-media, activitatea echipei editoriale este accesibilă în mod liber. Articolele noastre ar trebui citite, apreciate și partajate cât mai mult posibil. Doar așa pot conduce la schimbările necesare din punct de vedere social în lumea noastră. În schimb, goFM.ro este susținut de cititorii noștri. Voluntar și solidar. Cu participarea dvs., goFM.ro poate fi, de asemenea, ceea ce este în viitor: un public critic și o voce angajată pentru o mai mare protecție a informaţiei de calitate. Susțineți goFM.ro cu o donaţie voluntară.

Susține proiectul goFM cu o donație:
Select a Donation Option (EUR)

Enter Donation Amount (EUR)
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on google
Google+
Share on telegram
Telegram
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp
Share on google
Share on print
Share on email
Share on telegram
Share on pocket
Share on xing
Share on vk
Share on skype

CELE MAI DISTRIBUITE ȘTIRI

Log In

Forgot password?

Forgot password?

Enter your account data and we will send you a link to reset your password.

Your password reset link appears to be invalid or expired.

Log in

Privacy Policy

To use social login you have to agree with the storage and handling of your data by this website. %privacy_policy%

Add to Collection

No Collections

Here you'll find all collections you've created before.

--:--
--:--
  • cover
    goFM
  • cover
    goFM Mobile
  • cover
    goREBEL
  • cover
    harmony Radio
  • cover
    goCAFE (NEW RADIO)
  • cover
    goROCK
  • cover
    goJAZZ
  • cover
    go SCHLAGER (NEW RADIO)
  • cover
    goTRAFFIC (în curând)