Prima regina din istoria Danemarcei, Margareta a II-a a devenit suverana tarii sale la 14 ianuarie 1972, imediat dupa moartea tatalui sau, regele Frederick al IX-lea. Ea nu a fost dupa nastere mostenitor principal al tronului, întrucât legea de atunci nu permitea ca femeile sa acceada la rangul suprem în stat.
În momentul când era clar ca mama Margaretei nu mai putea avea copii, au început demersurile de modificare a constitutiei, în 1947. Parlamentul Danemarcei a trebuit sa voteze modificarea legii de succesiune, si de asemenea si poporul, printr-un referendum. În 1953 s-a încheiat procesul de legalizare a mostenirii tronului de catre o femeie (la fel ca în UK). În momentul nasterii Margaretei, mostenitor legal era unchiul sau, printul Knud, fratele mai mic al tatalui sau.
Printesa Margareta s-a nascut la Palatul Amalienborg din Copenhaga, în 1940. Mama sa a fost printesa Ingrid, iar printre ascendentii sai erau regele Gustav al VI-lea al Suediei si printesa Margareta a Marii Britanii. Ea a urmat studii superioare la mai multe institute de elita din lume. La 10 iunie 1967 s-a casatorit cu diplomatul francez Henri de Monpezat (devenit printul Henrik al Danemarcei). Cei doi au doi copii, pe Frederick Andre (print mostenitor, nascut în 1968) si Joachim Waldemar.
Regina Danemarcei, Margareta a II-a – membra a Casei dinastice Glücksburg – este si autoritatea suprema a Bisericii Danemarcei (ea este de confesiune luterana) si Comandant sef al Fortelor Defensive Daneze. Este un monarh constitutional, nu ia decizii politice si nu exprima opinii politice în public. Suverana are talent artistic concretizat în mai multe serii de peisaje si ilustratii pentru editia daneza a „The Lords of The Rings”. A ilustrat o carte de poeme a sotului sau si a fost designer pentru costumele unor filme artistice. Este o „fumatoare înraita” („chain smoker”), dar nu în public.
În anul 2012, regina Danemarcei Margareta a II-a a sarbatorit Jubileul de Rubin, 40 de ani de la accederea pe tron.
