Cine ne oprima amintirile ?

Când vorbim despre amintiri, sunt întrebari la care cercetatorii nu au gasit înca un raspuns convingator, deocamdata doar fragmente de raspunsuri disparate. Pentru ca vorbim despre un complex proces de formare a amintirilor în creierul uman. Creierul uman (putem spune si cel al tuturor fiintelor de pe Pamânt) este „unitatea centrala” a organismului. El da comenzile, el transmite informatiile pentru ca noi sa reusim sa ne comportam ca fiinte vii. Exista si procese mai subtile, cum ar fi visele sau amintirile.

Urmariti un articol trimis redactiei goNEWS.ro de George PANESCU

Aici lucrurile se complica pentru Stiinta deoarece, precum Universul extern, universul nostru intern ramâne în mare parte de nepatruns. Si daca ne oprim la amintiri, exista o serie de mistere care ramân fara raspuns deocamdata, ele lasând loc supozitiilor emise din când în când de cercetatori. Presupuneri vagi, uneori de-a dreptul fanteziste, aproape niciodata analizate holistic.

Asadar, cum se „înregistreaza” amintirile în RAM-ul (folosind analogia cu computerele) cerebral, unde se afla acesta unitate de memorie, cum accesam amintirile pentru a le putea utiliza în timpul vietii, iata doar câteva dintre misterele care asteapta o lumina, daca ea va veni vreodata. Caci daca fiinta umana este rodul unui Arhitect suprem, atunci marile secrete nu pot fi la îndemâna unor fiinte comune. Pentru a face o analogie, codul sistemului de operare Windows care echipeaza computerele actuale nu poate fi „spart” (adica înteles) de niciun informatician. El a fost conceput si „sigilat” pentru totdeauna de designerii initiali.

Cum se formeaza

Pare curios dar amintirile desi ne lovim mereu de ele sau nu, par o realitate mai degraba digitala, virtuala, decât analoga. Ele nu sunt analoge, ca scrisorile pe care le scriam pe vremuri pe hârtie si pe care le pastram pentru a le reciti cu alte ocazii. Cercetatorii tot încearca sa înteleaga modul în care se formeaza în creier amintirile, un studiu publicat recent în publicatia Neuron încercând sa explice acest lucru.

Cercetarea a folosit 14 persoane cu epilepsie severa carora le-au fost implantate electrozi în creier, rezultatul obtinut în urma colectarii datelor fiind ca neuronii individuali dintr-o regiune numita lobul temporal medial joaca un rol central în formarea rapida a acestor amintiri.

În plus, dispozitivele au permis cercetatorilor sa indice neuronii individuali care codifica amintiri, dupa cum scrie Agerpres. Subiectilor le-au fost prezentate circa 100 de fotografii cu celebritati, inclusiv Halle Berry, Julia Roberts, Tiger Woods, Clint Eastwood, Jennifer Aniston si Josh Brolin fiind incluse si imagini cu Turnul Eiffel, Turnul din Pisa si Casa Alba. Rezultatele au fost neconvingatoare pentru ca, desi au fost identificati neuronii individuali care au reactionat la o anumita persoana, cum ar fi, de exemplu fotbalistul Brolin, nu s-au descoperit si cei care sa identifice un loc, cum ar fi Turnul Eiffel.

Persoanelor supuse testelor le-au fost prezentate apoi imaginile compuse, de data aceasta rezultatele au fost mai încurajatoare: neuronul individual care anterior a raspuns la vederea imaginii lui Brolin a început sa raspunda si la vederea imaginii cu Turnul Eiffel. „Acest studiu a mers în inima codului neuronal care sta la baza unuia dintre aspectele fundamentale ale cunoasterii umane, numita formarea asociatiilor”, a spus neurochirurgul Itzhak Fried de la Geffen School of Medicine din cadrul Universitatii California, din Los Angeles. Descoperirea a fost uimitoare la nivelul neuronilor individuali din creierul uman, pentru ca cercetatorii au putut înregistra activitatea unei „singure celule dintr-o multitudine de miliarde de neuroni din creier”. Exista si o aplicatie a acestei descoperiri, dupa cum declara neurologul Rodrigo Quian Quiroga de la Centre for Systems Neuroscience de la Universitatea din Leicester din Marea Britanie: rezultatele ar putea fi importante pentru ajutarea persoanelor cu boli neurologice cum este maladia Alzheimer.

De ce pierdem memoria?

Pierderea memoriei este la fel de misterioasa ca si mecanismul prin care ne putem aminti sau cel de formare a amintirilor. Un studiu recent din publicatia Nature medicine, pomeneste faptul ca o proteina care se acumuleaza în sânge ar fi responsabila de pierderile de memorie sau de dificultatile de memorare din cadrul proceselor de învatare (întelegem înca o data de ce este buna activitatea scolara de memorare, atât de urâta de elevi).

Molecula, proteina, a fost numita B2M (de la Beta 2-microglobulina) si, conform cercetatorilor de la Universitatea California din San Francisco, ea ar „influenta negativ functiile cognitive si regenerarea lor” la adulti. Asadar, cum ar putea fi combatut declinul cognitiv, mai ales la persoanele în vârsta, se întreaba autorii americani ai studiului. Si, daca amintirile noastre sunt afectate de aceasta proteina aflata în sânge, exista masuri pentru a face fata acestei „invazii”? Expertii au observat o concentratie de B2M mai „crescuta” la persoanele în vârsta. Concluzii destul de subtiri, daca luam în calcul ca cercetarile au fost facute în cadrul unor experiente pe soarecii de laborator. Or, una sunt soarecii, alta sunt oamenii, fie si numai în privinta creierului. Complicatiile privind concluziile unor experiente circumstantiale, provin din faptul ca, chiar si asa, cercetatorii au observat ca actiunea moleculei B2M nu este de durata!

Actiunea „distrugatoare” a moleculei injectata în creierul soarecilor de laborator dispare dupa 30 de zile, cu alte cuvinte, deficitul de învatare si pierderile de memorie, observate initial, nu mai erau evidentiate dupa o luna. Autorii studiului din Nature au fost si ei descumpaniti: „asta sugereaza ca efectele proteinei asupra declinului cognitiv sunt potential reversibile”. Sau, altfel spus, poate ca aceasta proteina nu produce niciun fel de pierdere a amintirilor, cum credeau cercetatorii, fiind o activitate normala a creierului: aceea de a-si aminti si de a uita! Mai ales ca, asa cum putem exersa amintirea lucrurilor pe care le traim, tot asa putem sa exersam si uitarea anumitor amintiri.

Studii ale psihologului Gerd Thomas Waldhauser, de la Universitatea din Konstanz (Germania) au aratat ca oamenii (spre deosebire de alte animale) se pot antrena pentru a uita deliberat amintirile (informatiile). Folosind encefalograful, el a demonstrat ca aceeasi parte a creierului pe care o folosim pentru a ne reprima un impuls motor, cum ar fi refuzul de a prinde o minge, este activata pentru a suprima o amintire. Studiile psihologului au demonstrat ca putem învata cum sa controlam aceasta respingere naturala, ceea ce practic ne permite sa uitam ceea ce vrem sa uitam.

Dar cum sa uitam ceva ce nu stim unde se înmagazineaza, cum se acceseaza si mai ales ce gen de „film digital” este amintirea? Si, în loc de concluzie: cum putem noi stabili constient ca vrem sa uitam o amintire „urâta”, de pilda, si creierul, facând apel la inconstient, sau subconstient, se conformeaza si alege (din ce baza de date, în ce fel de „foldere” ordonate?) sa uite? Si cine face aceasta ordonare în creier pentru a accesa ceea ce noi, constient, consideram amintiri „bune” sau „rele”? Întrebari grele, fara sanse prea apropiate de elucidare.

Susține proiectul goFM cu o donație:
Select a Donation Option (EUR)

Enter Donation Amount (EUR)
goCHAT
gofmstudio
astăzi începând cu ora 21:00 la goFM.ro aveți o nouă ediție din City BEAT cu Florin OTROCOL
gofmstudio
asteptam mesajele dumneavoastra si prin WhatsApp la 0736.044.055
gofmstudio
in aceasta saptamana, "VINTAGE NIGHT CAFFE" se va difuza de la orele 21 pana la ora 4 a diminetii, urmat de "goMORNING" de la 5 la 9 cu Dana Daba, Daniela Sommer si Laurentiu S. Lup
gofmstudio
urmeaza la goFM.ro o noua informatie interesanta.
gofmstudio
Nomofobia – dependenţa de telefonul mobil
gofmstudio
ANUNT IMPORTANT: Emisia programelor din cadrul goNEWS GROUP RO & DE va fi intrerupta in aceasta seara incepand cu ora 21:30 pentru o perioada de maxim 15 min., intrucat vor incepe probele de emisie video ce se pot urmari si pe portalul partener HEDEX.tv Va multumim pentru intelegere.
Ghiță
Ghiță is back
Ghiță
Ghita + Muzica Gofm = LOVE
Mircea Pop
🤝🤝
gofmstudio
te salutam Mircea POP si bun venit in goFM.ro
gofmstudio
urmariti in aceste momente "CITY BEAT" cu Florin OTROCOL.
Customize
Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp
Share on google
Share on print
Share on email
Share on telegram
Share on pocket
Share on xing
Share on vk
Share on skype

CELE MAI DISTRIBUITE ȘTIRI

  • Cum a fost creat personajul Borat

    Animatorul britanic a dat peste o formă experientală de povestire comică, punând personajele sale exagerate în fața unor oameni obișnuiți pentru a expune adevărurile despre societate. A început ca un fel de accident. Sacha Baron Cohen găzduia Talk Show-ul TV la London Weekend Television și a ieșit pe stradă pentru a înregistra câteva segmente de […] More

    Read More

  • Cât de benefic este să tragi un pui de somn în timpul zilei

    Somnul este foarte important pentru sanatate, de aceea e normal sa fim preocupati de orele pe care le petrecem dormind si de faptul ca e posibil sa nu dormim destul. Inca din copilarie ni se spune cat de important este sa dormi la pranz. Iar daca atunci cand eram mici refuzam cu obstinatie sa dormim […] More

    Read More

Log In

Forgot password?

Forgot password?

Enter your account data and we will send you a link to reset your password.

Your password reset link appears to be invalid or expired.

Log in

Privacy Policy

To use social login you have to agree with the storage and handling of your data by this website. %privacy_policy%

Add to Collection

No Collections

Here you'll find all collections you've created before.

--:--
--:--
  • cover
    goFM
  • cover
    goFM Mobile
  • cover
    goREBEL (NEW RADIO)
  • cover
    harmony Radio
  • cover
    goROCK
  • cover
    goJAZZ
  • cover
    go A TUTTI
  • cover
    goLOUNGE
  • cover
    goSPACE
  • cover
    goTRAFFIC (în curând)
  • cover
    TESTE - goFM ALBA IULIA
  • cover
    TESTE - goFM Câmpulung Muscel
  • cover
    TESTE - goFM Făgăraş
  • cover
    TESTE - goFM Constanţa
  • cover
    TESTE - goFM Iaşi