Exemplul Mexicului a scos la iveală atât promisiunea, cât și pericolele colaborării cu ONS. În 2017, cercetătorii de la Citizen Lab, un grup de supraveghere cu sediul la Universitatea din Toronto, au raportat că autoritățile din Mexic au folosit Pegasus pentru a sparge conturile susținătorilor unei taxe pe sucuri, ca parte a unei campanii mai ample care viza activiștii pentru drepturile omului, mișcările de opoziție politică și jurnaliștii. Mai îngrijorător, se pare că cineva din guvern a folosit Pegasus pentru a spiona avocații care lucrau la descâlcirea masacrului celor 43 de studenți din Iguala în 2014. Tomás Zerón de Lucio, șeful echivalentului mexican al F.B.I., a fost unul dintre principalii autori ai versiunii guvernului federal asupra evenimentului, care a concluzionat că studenții au fost uciși de o bandă locală. Însă în 2016 a devenit el însuși subiectul unei anchete, fiind suspectat că a acoperit implicarea federală în evenimentele de acolo. Acum se pare că ar fi putut folosi Pegasus în acest efort – una dintre îndatoririle sale oficiale a fost să semneze achiziția de arme cibernetice și alte echipamente. În martie 2019, la scurt timp după ce Andrés Manuel López Obrador l-a înlocuit pe Peña Nieto în urma unor alegeri zdrobitoare, anchetatorii au acuzat că Zerón s-a implicat în tortură, răpire și falsificare de probe în legătură cu masacrul de la Iguala. Zerón a fugit în Canada și apoi în Israel, unde a intrat în țară ca turist și unde – în pofida unei cereri de extrădare din partea Mexicului, care îl caută acum pentru acuzații suplimentare de deturnare de fonduri – se află și în prezent.
Reticența americană de a împărtăși informații a creat alte oportunități pentru NSO și pentru Israel. În august 2009, noul președinte panamez, Ricardo Martinelli, proaspăt ieșit dintr-o campanie prezidențială bazată pe promisiuni de “eliminare a corupției politice”, a încercat să convingă diplomații americani din țară să îi dea echipamente de supraveghere pentru a spiona “amenințările la adresa securității, precum și adversarii politici”, potrivit unei telegrame a Departamentului de Stat publicată de WikiLeaks. Statele Unite “nu vor lua parte la niciun efort de extindere a interceptărilor telefonice la ținte politice interne”, a răspuns adjunctul șefului de misiune.
Martinelli a încercat o abordare diferită. La începutul anului 2010, Panama a fost una dintre cele doar șase țări din cadrul Adunării Generale a ONU care a susținut Israelul împotriva unei rezoluții pentru a menține pe agenda internațională raportul Comisiei Goldstone privind crimele de război comise în timpul asaltului israelian din 2008-9 asupra Gaza. La o săptămână după vot, Martinelli a aterizat la Tel Aviv într-una dintre primele sale călătorii în afara Americii Latine. Panama va fi întotdeauna alături de Israel, i-a spus el președintelui israelian, Shimon Peres, în semn de apreciere pentru “păzirea de către acesta a capitalei lumii – Ierusalimul”. El a declarat că el și anturajul său format din miniștri, oameni de afaceri și lideri ai comunității evreiești au venit în Israel pentru a învăța. “Am parcurs o distanță mare, dar suntem foarte apropiați datorită inimii evreiești din Panama”, a spus el.
În spatele ușilor închise, Martinelli și-a folosit călătoria pentru a face cumpărături de supraveghere. În cadrul unei întâlniri private cu Netanyahu, cei doi bărbați au discutat despre echipamentele militare și de informații pe care Martinelli dorea să le cumpere de la vânzătorii israelieni. Potrivit unei persoane care a participat la întâlnire, Martinelli a fost interesat în special de capacitatea de a sparge serviciul de text BBM al BlackBerry, care era foarte popular în Panama la acea vreme.
În decurs de doi ani, Israelul a fost în măsură să-i ofere unul dintre cele mai sofisticate instrumente realizate până atunci. După instalarea sistemelor NSO în orașul Panama în 2012, guvernul lui Martinelli a votat în favoarea Israelului în numeroase ocazii, inclusiv pentru a se opune deciziei Organizației Națiunilor Unite de a moderniza statutul delegației palestiniene – 138 de țări au votat în favoarea rezoluției, doar Israelul, Panama și alte șapte țări opunându-se acesteia.
Potrivit unei declarații legale ulterioare a lui Ismael Pitti, analist al Consiliului de Securitate Națională din Panama, echipamentul a fost folosit într-o campanie generalizată de “violare a vieții private a panamezilor și a celor care nu sunt panamezi” – adversari politici, magistrați, lideri de sindicat, concurenți în afaceri – totul “fără a urma procedura legală”. Ulterior, procurorii au declarat că Martinelli a ordonat chiar echipei care opera Pegasus să pirateze telefonul amantei sale. Totul a luat sfârșit în 2014, când Martinelli a fost înlocuit de vicepreședintele său, Juan Carlos Varela, care susține el însuși că a fost o țintă a spionajului lui Martinelli. Subordonații lui Martinelli au desființat sistemul de spionaj, iar fostul președinte a fugit din țară. (În noiembrie, el a fost achitat de către instanțele panameze de acuzațiile de ascultare telefonică).
NSO își dubla vânzările în fiecare an – 15 milioane de dolari, 30 de milioane de dolari, 60 de milioane de dolari. Această creștere a atras atenția investitorilor. În 2014, Francisco Partners, o firmă de investiții globale cu sediul în SUA, a plătit 130 de milioane de dolari pentru 70% din acțiunile NSO, apoi a fuzionat o altă firmă israeliană de arme cibernetice, numită Circles, în noua lor achiziție. Fondată de un fost ofițer superior al AMAN, Circles oferea clienților acces la o vulnerabilitate care le permitea să detecteze locația oricărui telefon mobil din lume – o vulnerabilitate descoperită de serviciile secrete israeliene cu 10 ani mai devreme. Compania combinată ar putea oferi mai multe servicii unui număr mai mare de clienți ca niciodată.
